Transportul și depozitarea substanțelor periculoase
Ce sunt substanțele periculoase?
Prin „substanță periculoasă” se înțelege orice material sau obiect care poate prezenta un risc pentru oameni, animale, bunuri sau mediu. Exemple comune includ materiale inflamabile, diverși compuși chimici sau substanțe ce pun în pericol apa.
Depozitarea substanțelor periculoase
Întrebări importante înainte de depozitare:
-
Ce se va depozita?
-
Unde?
-
În ce fel de recipient?
Există o diferență mare între a depozita câteva sticle de substanțe și a depozita sute de litri de lichide inflamabile. Fiecare substanță are proprietăți specifice ce trebuie respectate pentru depozitare în condiții de siguranță.
Pentru cantități mici de substanțe chimice, poate fi suficient un Dulap de siguranță cu rafturi sau o cuvă de retentie.

Foaia de securitate (Safety Data Sheet) te ajută să determini cum trebuie depozitată o substanță. Acest document conform Regulamentului REACH al Parlamentului European trebuie să fie disponibil la locul de muncă.
Starea de agregare a substanței depozitate
Pentru depozitarea corectă a substanțelor periculoase este necesar să cunoaștem nu doar toxicitatea, explozivitatea, inflamabilitatea și alte caracteristici ale substanței, ci și starea sa de agregare.
Aceasta se împarte în:
-
solidă,
-
lichidă,
-
gazoasă.
Pentru substanțele solide sunt potrivite cutii din oțel sau plastic, iar pentru substanțele lichide – butoaie din oțel sau plastic.
-
Solide → cutii metalice sau containere din plastic;
-
Lichide → butoaie metalice sau butoaie plastic;
Totuși, nu este o delimitare strictă, deoarece există, de exemplu, butoaie din oțel cu capac detașabil potrivite și pentru substanțele solide, si pentru cele lichide.
Este important să se țină cont și de modificările stării de agregare în funcție de temperatură. Unele substanțe solide pot sublima și pot crea vapori periculoși, motiv pentru care este necesară o ventilație adecvată.
Proprietățile substanțelor și ambalajele
Alegerea materialului potrivit pentru ambalaj (plastic sau metal) depinde de proprietățile substanței — iar foaia de securitate și tabelele de rezistență chimică te ajută să decizi.
De asemenea, este deseori necesar avizul unei persoane specializate.
Transportul substanțelor periculoase
Orice mod de transport implică anumite riscuri. Substanțele nu trebuie doar depozitate în ambalaje corespunzătoare, ci și etichetate corect. Cea mai frecventă greșeală în transportul substanțelor periculoase este tocmai etichetarea insuficientă sau incorectă.
Pentru a respecta etichetarea corectă, dar și pentru a folosi ambalajul potrivit, ajută așa-numitul cod UN.![]()
Acest număr oferă informații despre ambalajul pe care este aplicat: include marcajul UN, tipul ambalajului, tipul materialului, grupa de substanțe aprobată, densitatea relativă a substanței, presiunea de testare, codul țării și identificarea ambalajului.
Cea mai frecventă greșeală este lipsa sau greșeala etichetării.
Codul UN este important — oferă informații despre tipul ambalajului, materialul din care e făcut, grupa substanței și alte detalii tehnice utile pentru identificare sigură.
ADR — transport rutier internațional
Pentru transportul substanțelor periculoase nu este suficientă doar ambalarea corectă a mărfurilor, ci este obligatorie utilizarea recipientelor și ambalajelor certificate conform reglementărilor specifice fiecărui tip de transport.
În cazul transportului rutier, recipientele trebuie să respecte cerințele ADR, pentru transportul feroviar este necesară certificarea RID, iar pentru transportul maritim internațional se aplică standardele IMDG.
Aceste certificări garantează că recipientele au fost testate pentru rezistență mecanică, etanșeitate, compatibilitate chimică și siguranță în exploatare. Utilizarea unor recipiente necertificate poate duce la scurgeri, contaminări, incidente grave și sancțiuni legale.
Prin urmare, alegerea corectă a butoaielor, containerelor sau ambalajelor omologate ADR, RID sau IMDG este esențială pentru protecția personalului, a mediului și pentru respectarea legislației în vigoare.
Petronela Paval


